Stephen Hawking, o scurtă istorie a unui geniu: ”Să fiu al naibii dacă voi muri înainte să descopăr mai multe din tainele Universului”

Fizicianul s-a stins din viaţă în linişte în locuinţa sa din Cambridge, în cursul dimineţii de miercuri.

• Kim Jong Un a avertizat că țara sa nu a fost niciodată mai aproape de un…
• Într-un celebru oraș antivaccinist, malaria face ravagii printre copii

„Suntem profund întristaţi de decesul, astăzi, al iubitului nostru tată”, au transmis Lucy, Robert şi Tim, copiii regretatului fizician, scrie Mediafax.

„A fost un mare savant şi un om extraordinar, ale cărui activitate şi moştenire vor dăinui timp de mulţi ani”, se mai afirmă în comunicatul emis de familia lui Stephen Hawking.

Familia a lăudat „curajul şi dârzenia” fizicianului, adăugând că „inteligenţa şi umorul” acestuia au inspirat oameni din întreaga lume.

Născut pe 8 ianuarie 1942 – la 300 de ani de la moartea părintelui ştiinţei moderne Galileo Galilei -, Stephen Hawking a fost ferm convins că acest domeniu este destinul său.

Însă soarta i-a jucat lui Hawking o festă crudă. Suferind de scleroză laterală amiotrofică (denumită şi boala Lou Gehrig), o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat pe când avea 21 de ani, Stephen Hawking a fost, timp de peste 50 de ani, imobilizat într-un scaun cu rotile şi comunica prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal.

Pacienţii diagnosticaţi cu boala de care suferea Stephen Hawking trăiesc, în medie, trei ani, numai 10% dintre aceştia reuşind să supravieţuiască mai mult de 10 ani. Cu toate acestea, celebrul fizician a reuşit să depăşească cu mult speranţele medicilor.

Profesorul i-a îndemnat pe toţi oamenii cu dizabilităţi fizice să se concentreze asupra lucrurilor pe care le pot face şi să nu regrete lucrurile pe care nu pot să le facă.

„Sunt adesea întrebat: de câte ori te gândeşti că suferi de SLA?”, a scris acesta cândva. „Răspunsul este: nu prea des. Încerc să duc o viaţă pe cât de normală posibil şi să nu mă gândesc la boala mea sau să regret lucrurile pe care nu le-am putut face, care nu sunt prea multe”, a mai scris acesta.

O minte sclipitoare

Stephen William Hawking a fost, însă, departe de a fi normal, fiind dotat cu o minte strălucitoare. A fost fascinat de natura Universului, de modul în care s-a format şi cum ar putea acesta să sfârşească.

„Scopul meu este simplu”, a scris acesta. „Este înţelegerea completă a Universului, de ce este aşa cum este şi de ce există”, a explicat fizicianul.

Mare parte din munca sa ştiinţifică a avut în centru o unificare a teoriei relativităţii – natura spaţiului şi timpului – şi a celei cuantice – modul în care se comportă cele mai mici particule din Univers – pentru a explica crearea Universului şi principiile care îl guvernează.

Viaţa pe Pământ, în pericol

În 1974, Stephen Hawking a devenit, la vârsta de 32 de ani, cel mai tânăr membru al celei mai prestigioase asociaţii ştiinţifice din Marea Britanie, The Royal Society.

În 1979, a fost numit şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, unde s-a mutat de la Universitatea Oxford pentru a studia astronomia şi cosmologia teoretică.

În secolul al 17-lea, acest post a fost deţinut de Isaac Newton.

Hawking a testat în cele din urmă teoriile gravitaţionale ale lui Newton în 2007, când, la vârsta de 65 de ani, a participat la o cursă cu avionul în condiţii de imponderabilitate, în SUA, parte a pregătirilor sale pentru o dorită călătorie suborbitală.

La acel moment, fizicianul a spus că a vrut să demonstreze că handicapul fizic nu este un impediment pentru a realiza lucruri şi să încurajeze interesul pentru spaţiu, despre care credea că este destinul umanităţii.

„Cred că rasa umană nu are niciun viitor, dacă nu ajunge în spaţiu”, spunea acesta.

„Cred că viaţa pe Pământ este într-un risc în creştere de a fi distrusă de un dezastru precum încălzirea globală, un război nuclear, un virus modificat genetic şi alte pericole”, mai spunea acesta.

„Şansele ca o catastrofă planetară să se producă în acest an sunt mici, dar riscul urmează o traiectorie crescătoare. Nu există niciun dubiu că aceste lucruri se vor întâmpla peste o mie sau zece mii de ani”, declara cercetătorul britanic în urmă cu câţiva ani.

Omenirea ar putea să îşi găsească salvarea în cucerirea spaţială, spunea profesorul Hawking, potrivit căruia omenirea va avea nevoie de încă un secol înainte de a putea să construiască o serie de colonii umane în spaţiu. Până atunci, oamenii ar trebui „să rămână foarte prudenţi în această perioadă”.

„Nu vom înceta să facem progrese, deci ar trebui să recunoaştem pericolele şi să învăţăm să le controlăm. Sunt un optimist şi cred că vom putea să facem acest lucru”, a spus Stephen Hawking.

Mai recent, Hawking a declarat că inteligenţa artificială ar putea contribui la eradicarea bolilor şi sărăciei, însă a avertizat asupra potenţialelor pericole. „Pe scurt, succesul în crearea inteligenţei artificiale ar putea fi cel mai mare eveniment din istoria civilizaţiei noastre. Pe lângă beneficii, inteligenţa artificială ar putea aduce pericole, precum arme autonome puternice sau noi modalităţi pentru un grup mic de a-i subjuga pe cei mulţi”, a spus Hawking în 2016, la inaugurarea unui centru de cercetare de profil la Universitatea Cambridge.

În 2015, celebrul savant a spus că, dacă inteligenţa artificială nu va cuceri omenirea, atunci acest lucru va fi realizat de o civilizaţie extraterestră avansată.

„Dacă extratereştrii ne vor vizita, atunci rezultatul va fi acelaşi ca atunci când Columb a ajuns în America, iar acest lucru nu a fost deloc benefic pentru amerindieni”, a spus profesorul Hawking.

„Astfel de civilizaţii avansate ar putea fi cel mai probabil nomade, căutând să cucerească şi să colonizeze orice planete pe care le vor găsi”, a declarat Stephen Hawking pentru cotidianul spaniol El Pais.

Profesorul britanic colabora la un proiect ştiinţific de amploare, ce vizează căutarea unor forme de viaţă extraterestră, cu ajutorul a două dintre cele mai puternice telescoape din lume. Telescoapele analizează un milion dintre cele mai apropiate stele de Terra, cu speranţa de a găsi semnale sau urme lăsate în spaţiu de forme inteligente de viaţă care provin de pe alte planete.

Savanţii care participă la acest proiect, ce a beneficiat de o finanţare de 100 milioane de dolari, cercetează, de asemenea, centrul galaxiei noastre – Calea Lactee -, alături de centrele celor mai apropiate 100 de galaxii, în căutarea unor unde radio ce ar putea fi emis de civilizaţii extraterestre.

Cultura pop şi politica

Geniul lui Hawking i-a adus celebritatea mondială, fiind cunoscut ca un comunicator strălucitor, dedicat popularizării ştiinţei.

Volumul „Scurtă istorie a timpului”, una dintre cele mai de succes cărţi din literatura ştiinţifică, lansat în 1988, a încercat să explice populaţiei largi teoriile fundamentale ale Universului.

A fost urmat, în 2001, de cartea „Universul într-o coajă de nucă/ The Universe in a Nutshell”.

În 2007, Hawking a publicat o carte pentru copii, „George şi codul indescifrabil/ George’s Secret Key to the Universe”, împreună cu Lucy, fiica sa, prin care a încercat să explice modul în care funcţionează Sistemul Solar, asteroizii, găurile negre şi alte corpuri cereşti.

Cartea sa intitulată „The Grand Design”, lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.

Hawking a intrat şi în cultura populară, cu apariţii speciale în producţii precum „Star Trek: The Next Generation”, „The Simpsons”, iar vocea sa a fost inclusă şi în piese ale formaţiei Pink Floyd.

În afară de dezbaterile ştiinţifice, Hawking şi-a exprimat public şi păreri despre politică. Astfel, înainte de referendumul Brexit din 2016, i-a avertizat pe liderii politici britanici asupra pericolelor de a părăsi Uniunea Europeană: „Sunt duse zilele când puteam să înfruntăm de unii singuri lumea”.

A profitat de fiecare minut

Hawking s-a căsătorit cu Jane Wilde în 1965, cuplul având trei copii. Cei doi s-au despărţit după 25 de ani, iar Hawking s-a căsătorit cu fosta sa asistentă medicală, Elaine Mason, însă mariajul s-a destrămat pe fundalul unor acuzaţii de abuz, negate de fizician.

Povestea de dragoste dintre Hawking şi Wilde a fost transpusă în filmul lansat în 2014 „The Theory of Everything”, care i-a adus actorului britanic Eddie Redmayne premiul Oscar pentru interpretarea fizicianului.

Reuşita a fost sărbătorită de Hawking, care ar fi spus că au fost momente când se uita la film şi avea senzaţia că se uită la el însuşi.

De asemenea, fizicianul a fost subiectul unui documentar lansat în 2013, „Hawking”, în care acesta şi-a expus părerile asupra vieţii: „Pentru că fiecare zi ar putea fi ultima, vreau să profit de fiecare minut”.

Fizicianul era un suporter înfocat al dreptului omului de a muri şi spunea că ar alege sinuciderea asistată dacă ar suferi dureri mari sau dacă ar deveni o povară pentru cei dragi.

Hawking, care a făcut aceste afirmaţii într-un interviu pentru realizatorul TV Dara O’Briain, în 2015, spunea că încălcarea dreptului de a muri în cazul unor persoane extrem de bolnave este „cea mai mare formă de lipsire de demnitate”.

Totuşi, fizicianul sublinia atunci că nu avea nicio intenţie de a încetini ritmul planurilor sale, adăugând: „Să fiu al naibii dacă voi muri înainte să descopăr mai multe din tainele Universului”.

În acelaşi interviu, fizicianul, care suferea de timiditate, a mai spus că, din cauza bolii sale, s-a simţit uneori izolat, dar şi trist pentru că nu se putea juca cu copiii săi.

Într-un alt interviu din 2013, Hawking a spus că, deşi sprijină sinuciderea asistată, este de părere că trebuie pusă la punct o legislaţie care să prevină abuzurile.

Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi a fost membru al Academiei de ştiinţe americane.